Tehnic

Detalii tehnice

Verificaţi dacã:
Formatul: este .ai, .psd, .eps, .cdr, .jpg, .tif, .pdf
Rezoluţia: rezoluţia machetei sã fie de cel puţin 300 dpi
Bleed: machetele trebuie sã aibã un bleed de cel puţin 2mm
Fonturile: trebuie livrate odatã cu macheta sau convertite la curbe
Profilul de culoare: profilul de culoare sã fie CMYK

Ce înseamnã bleed, dpi, profile de culoare şi convertirea la curbe?

Termenul de "bleed", folosit în industria tiparului, este distanţa de la marginea ce urmeazã a fi tãiatã la formatul finit (dimensiunea finalã a lucrãrii) şi pânã la limita documentului brut. Orice element (imagine, texturã, formã geometricã etc.) ce intrã în contact cu marginea documentului, trebuie prelungit cu aproximativ 3-5 mm pânã la extremitatea fişierului brut, ţinând seama de tãierea cu ghilotina (maşinã profesionalã de tãiat hârtie) ce se va produce după tipãrirea şi finisarea lucrãrii în tipografie. Când este vorba despre text, acesta se poziţioneazã în lucrare, de la formatul finit spre interior, cu minim 3-5 mm, pentru a nu se tãia în cuvinte.
Bleed
Existã o mulţime de factori care acţioneazã asupra hârtiei (extinderea, contractarea, cerneala care se îmbibã, precizia ghilotinei etc.) ce fac ca tãierea sã nu fie perfectã, ci cu o aproximare de 1-3 mm faţã de formatul finit. Într-un montaj electronic, semnele de tãiere sunt cele care determinã marginea pe unde se taie lucrarea. Este recomandat ca înainte de a realiza fişierul pentru tipar, utilizatorul sã consulte angajaţii tipografiei în legãturã cu fixarea semnelor, deoarece "bleed-ul" poate varia de la o imprimerie la alta. Programul Adobe InDesign are opţiunea de a seta "bleed-ul" la opţiunea din meniu: New – Document, apoi "More Options" şi jos, în casetã, apare "Bleed and Slug". Când caseta are deja meniul pentru "Bleed and Slug", în loc de "More Options" apare "Fewer Options". La Corel Draw se poate regla "bleed-ul" din meniul: File – Print – Layout şi în partea de jos "Bleed Limit".
Bleed
Pentru restul programelor de tehnoredactare-DTP este indicat sã se lase 3-5 mm în plus, pe margini, faţã de formatul finit al documentului, pentru ca la sfârşit sã nu aparã surprize în legãturã cu elementele ce compun fişierul. În funcţie de mãrimea lucrãrii şi de locaţia tipãririi, dimensiunile "bleed-ului" sunt: în Europa 3-5 mm, pentru documentele foarte mari: postere, bannere etc.: 10-15 mm, iar în Statele Unite şi Marea Britanie standardul este 1/8 inch.

DPI (dots per inch)

Reprezintã numãrul de pixeli/inch dintr-o imagine bitmap. Mai clar dpi reprezintã numãrul de pixeli necesari pentru a umple un inch de printat … cu cât dpi-ul este mai mare şi imprimanta capabilã de printat dpi mare cu atât fotografiile (printurile) vor avea o acuratete/calitate mai mare. Standardul tipografic este de 300 DPI iar cel de web este de 72 DPI … de aceea în cele mai multe cazuri imaginile preluate de pe site-urile web nu sunt foarte bune pentru print.

Profilele de culoare

Spaţiul de culoare
În naturã, culorile au o infinitate de nuanţe. Ochiul uman nu poate percepe decât maxim 2 milioane de nuanţe de culori. Reproducerea culorilor, sub orice formã, se face doar parţial, dispozitivele actuale putând reda doar o parte din nuanţele de culori din naturã. Amploarea nuanţelor de culori pe care le poate reproduce un anumit dispozitiv poartã numele de gamut de culoare şi diferã de la un dispozitiv la altul.
Redarea culorilor se realizeazã cu ajutorul a trei culori: roşu, verde şi albastru (RGB: Red, Green, Blue) sau cian, magenta şi galben (Cyan, Magenta, Yellow) de regulã asociat şi negru (black, CMYK). În sistemul RGB, fiecare dintre culorile de bazã are 256 nuanţe (de la 0 la 255), realizând în total 256 x 256 x 256 nuanţe de culori (peste 16 milioane de nuanţe de culori).
Bleed
                             Formarea culorilor în sistemul RGB


În sistemul CMYK nuanţele de culori se mãsoarã procentual, de la 0 la 100%.
Bleed
                             Formarea culorilor în sistemul CMY


De exemplu, albastru pur de intensitate maximã se mãsoara, în sistemul RGB: R=0, G=0, B=255 şi realizeazã ceea ce se numeşte profilul de intrare al culorii. Dacã am încerca sã afişãm aceastã culoare pe diferite monitoare, pe unele albastrul va fi pur şi strãlucitor, pe altele va arãta mai puţin strãlucitor şi / sau cu cu o nuanţã diferitã; modul de afişare al culorilor pe un monitor, proiector sau pe o imprimantã se realizeaza conform unui standard, denumit profil de ieşire. În timp au fost dezvoltate standarde de redare a culorilor, sub numele de spaţii de culoare.

Convertirea textelor la curbe

Probabil cã în colaborãrile dvs. cu o tipografie aţi întâlnit des întrebarea/cerinta: “Textele sunt converitite la curbe?”
Ce înseamnã şi la ce foloseste? La convertirea în curbe textul este integrat în graficã – devine vectorial – devine un obiect ce nu mai poate fi modificat cu text tool-ul.
De aceea ar trebui sã convertiţi mai întâi textul, cand aţi terminat prelucrarea.
De ce este important?
Este important pentru cã sunt enorm de multe fonturi şi enorm de multe variante ale unui font şi existã posibilitatea, ca în momentul în care deschidem un document care conţine fonturi pe care noi nu le avem, ca programul sã înlocuiascã automat fontul lipsã cu altceva … alt font care modificã TOTAL aspectul fişierului.
Prin convertirea la curbe, acest lucru se evitã.

Convertirea textelor la curbe in Corel Draw:

1. Se selecteaza toate elementele dintr-un document ( Ctrl + A sau din meniul de sus EDIT – Select ALL)
2. Se grupeaza toate elementele ( CTRL + G sau din meniul de sus ARRANGE – Group)
3. Se de-grupeaza toate elementele ( Click drepta pe elementul proaspat grupat – Ungroup ALL)
4. Se selecteaza toate elementele tip text ( din meniul de sus EDIT – Select All TEXT)
5. Convertirea la curbe ( CTR + Q sau din meniul de sus Arrange – Convert to Curves)